Ce am învățat din testarea riguroasă a politicilor sociale în Europa?

Posted on:
Young students raising their hands
Un program de educație preșcolară pentru copiii romi (Bulgaria).
Photo: Svetlin Gospodinov | Shutterstock.com

This text is also available in the following languages: English, French, and Italian.

J-PAL este un centru de cercetare axat pe reducerea sărăciei ce are ca obiectiv promovarea politicilor publice bazate pe dovezi științifice. Constituit dintr-o rețea formată din 225 de profesori afiliați la universități din întreaga lume, J-PAL efectuează evaluări de impact randomizate pentru a răspunde la întrebări cheie în lupta împotriva sărăciei.

În Europa, cercetătorii din rețeaua J-PAL au efectuat peste 80 de evaluări randomizate de programe și politici sociale din 20 de țări europene, concentrându-se pe subiecte ca educația și accesul la piața muncii. Aceste studii fac obiectul unei sinteze publicate recent, ce poate fi accesată aici.

Virusul Covid-19 readuce în discuție o serie de întrebări despre cum putem aborda consecințele sociale și economice ale unei crize (sanitare, de această dată). Spre exemplu, în toată Europa, guvernele se luptă să facă față efectelor intervenite în educație, ce au afectat în mod disproporționat studenții din medii mai sărace. În același timp, rata șomajului a crescut, afectând în special tinerii cu un nivel scăzut de educație. În multe cazuri, consecințele economice ale Covid-19 au exacerbat inegalitățile existente. Evaluarea în detaliu a potențialelor răspunsuri la aceste provocări poate juca un rol important în determinarea celor mai eficiente soluții.

Noua resursă de la J-PAL, Evidence în Europe, evidențiază unele dintre soluțiile care au apărut că răspuns la aceste întrebări, precum și altele din domeniile educației, forței de muncă, finanțelor, guvernării, egalității de șanse între femei și bărbați și incluziunii sociale.

Cum pot evaluările de impact fi utile pentru instituțiile statului, ONG-uri și organizațiile multilaterale care au ca scop îmbunătățirea programelor și politicilor publice în România? Ce concluzii putem să tragem în urma studiilor conduse cu diverși parteneri europeni (ministere, agenții, ONG-uri), inclusiv din Europa Centrală și de Est?  

Îmbunătățirea accesului la educație de calitate

Elevii din medii defavorizate întâmpină multiple bariere în accesul la o educație de calitate. În unele cazuri, problema poate fi una legată de accesul fizic: faptul că școlile mai bune sunt adesea situate în afara cartierelor sărace.

În Turcia, cercetătorii au evaluat un program orientat spre promovarea incluziunii în școli a copiilor refugiați (copiii sirieni merg la școală alături de colegii lor turci). Programul axat pe “schimbarea de perspectivă” a fost conceput pentru a încuraja elevii să ia în considerare situațiile din perspectiva celorlalți. Acest program a permis reducerea violenței în sălile de clasă, a încurajat relațiile de prietenie între cele două grupuri și a dus la creșterea abilităților în limba turcă a copiilor sirieni.

Informațiile despre oportunitățile educaționale, alături de aspirații, pot juca un rol important în determinarea parcursului academic al studenților. Or, este cunoscut faptul că grupurile marginalizate au adesea acces limitat la informații despre serviciile de bază. În Bulgaria, o campanie de informare a părinților despre beneficiile mersului la grădiniță a avut drept consecință creșterea înscrierilor în rândul copiilor romi. Campania a inclus, de asemenea, asigurarea accesului gratuit și a oferit părinților stimulente financiare condiționate de prezența copiilor la grădiniță. Pe lângă impactul asupra prezenței, intervenția a îmbunătățit aspirațiile părinților în privința viitorului educației copiilor lor, în special în ceea ce privește fetele.

Așteptările sau prejudecățile profesorilor pot de asemenea juca un rol determinant, la fel ca informațiile și aspirațiile părinților. În Italia, cercetătorii au constatat că majoritatea cadrelor didactice au prejudecăți față de elevii imigranți. Prejudecățile pot acționa ca un factor de demotivare a elevilor și pot avea, astfel, un impact negativ asupra viitorului lor. Informarea profesorilor cu privire la propriile prejudecăți a redus discriminarea în notare și a îmbunătățit calificativele pe care profesorii le-au acordat elevilor imigranți. În urma unei alte evaluări randomizate efectuata în Italia, a reieșit că un program de consiliere în carieră a contribuit la reducerea decalajului educațional dintre băieții imigranți și cei născuți în Italia, îmbunătățind rezultatele școlare ale imigranților și sporind probabilitatea ca aceștia sa se înscrie într-un liceu mai prestigios și adaptat competențelor lor academice.

Includerea părinților în educația copiilor poate fi, de asemenea, un instrument important pentru îmbunătățirea performanței elevilor, în special a părinților care nu au acces la astfel de informații în mod normal. În Franța, un studiu a constatat eficienta campaniilor de informare adresate părinților. Astfel, aceste campanii au motivat părinții să se implice mai mult în educația copiilor lor și au condus la ameliorarea rezultatelor elevilor. Făcându-i pe părinți mai implicați, această serie de politici publice a îmbunătățit comportamentul elevilor și a redus rata abandonului școlar.

Acestea sunt doar câteva exemple de evaluări din întreaga Europă care au dus la extinderea programelor la un număr mai mare de școli - odată dovedite eficiente. În Turcia, Ministerul Educației folosește rezultatele acestor evaluări pentru a elabora noile programe școlare care vizează îmbunătățirea abilităților non-cognitive ale elevilor. În Franța, în urma evaluărilor, Ministerul a decis să pună la dispoziția tuturor școlilor din țară programul ce încurajează o mai mare implicare a părinților.

Formarea modului de gândire al copiilor 

Abilitățile non-cognitive, precum răbdarea, autocontrolul și perseverența, s-au dovedit a juca un rol cheie în dezvoltarea copiilor și a adolescenților. Încurajarea copiilor să dezvolte aceste abilități poate contribui la îmbunătățirea rezultatelor școlare și la reducerea inegalităților dintre grupuri în clasă. În Turcia, cercetătorii au colaborat cu Ministerul Educației pentru a testa o serie de programe inovative menite să dezvolte competențele non-cognitive ale elevilor cu scopul de a îmbunătăți rezultatele școlare.

Spre exemplu, o programă școlară axată pe îmbunătățirea tăriei de caracter (prin intermediul unor videoclipuri, studii de caz și activități în clasă) a ajutat elevii să depună mai mult efort în procesul de învățare. Acest program a redus, de asemenea, diferența de gen în ceea ce privește spiritul de competiție, încurajând fetele să se afirme mai mult. Într-un alt studiu din Turcia, un program care îi învață pe elevi să fie mai răbdători i-a ajutat să ia note mai mari la purtare.

Ocuparea forței de muncă

Piața muncii este, de asemenea, o direcție de acțiune importantă pentru îmbunătățirea incluziunii sociale. Îmbunătățirea perspectivelor pe piața muncii are potențialul de a duce la efecte pozitive pe termen lung, pe parcursul întregii cariere a unei persoane.

O prioritate pentru multe agenții de stat europene pentru ocuparea forței de muncă este găsirea celor mai eficiente modalități de conectare a șomerilor cu locuri de muncă adecvate și pe termen lung. Multe țări oferă consiliere în căutarea unui loc de muncă, dar acest lucru poate fi costisitor atât pentru agențiile de ocupare a forței de muncă, cât și pentru șomeri. O serie de studii a analizat modalitățile de a face mai eficientă consilierea acordată persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă.

De exemplu, studii din Danemarca, Franța și Germania au dovedit eficacitatea consilierii, în special atunci când aceasta este adaptată la nevoile fiecărui beneficiar și cand are loc încă de la începutul perioadei de șomaj. Consilierea intensivă (de exemplu, cu întâlniri săptămânale) poate fi eficientă, dar nu funcționează întotdeauna pentru toată lumea. Un studiu realizat în Danemarca a arătat că mărirea numărului de ore de consiliere pentru tinerii șomeri cu perspective limitate de muncă le poate reduce de fapt rata lor de angajare. Acest lucru se poate explica prin faptul că timpul pe care aceștia l-ar fi petrecut lucrând sau căutând un loc de muncă a fost dedicat întâlnirilor cu asistentul social.

Pentru a putea ajuta șomeri din întreaga Europă să-și găsească de lucru în urma pandemiei nu va fi suficient să distribuim locurile de muncă existente, ci va fi necesar să creăm altele noi. În acest sens, o altă direcție de cercetare s-a concentrat pe promovarea antreprenoriatului, în special în rândul tinerilor. Aceste programe nu au avut însă întotdeauna succes. O evaluare a unui program de formare desfășurat în suburbiile Parisului, în materie de antreprenoriat, a constatat că participanții nu fost mai înclinați să își înființeze propriile afaceri, in ciuda faptului că programul a pus accentul pe capacitatea de a lua decizii independente. Efectul a fost observat însă mai târziu, beneficiarii având șanse mai mari să își găsească un loc de muncă stabil la doi ani de la începerea programului. De asemenea, participanții au raportat salarii mai mari, precum și mai multă încredere în forțele proprii.

Aceste rezultate sugerează faptul că furnizarea de informații și formarea în afaceri nu sunt mereu suficiente pentru a încuraja crearea unei întreprinderi și că abordarea altor bariere, cum ar fi încrederea de sine scăzută sau lipsa spiritului antreprenorial, ar putea fi un sprijin mai eficient pentru tinerii șomeri.

Elaborarea unor politici publice bazate pe dovezi științifice

Pentru a aprecia impactul politicilor publice în mod eficient, este necesară valorificarea cunoștințelor acumulate din experiențele anterioare, atât pentru evaluarea unui program precis, cat și pentru a ghida viitoare elaborări de programe și politici de către guverne și societatea civilă.

Amploarea provocărilor cu care se confruntă Europa în urma pandemiei implică soluții inovative pentru rezolvarea acestor probleme, cum ar fi reducerea diferențelor din ce în ce mai mari între elevi în ceea ce privește accesul la învățare, sau abordarea contextului schimbat al pieței muncii.

Este puțin probabil ca soluțiile care apar să fie la fel de ușor de reprodus ca un vaccin ce a fost dovedit eficient. Investind însă într-o evaluare mai sistematică a potențialelor soluții, alături de o analiză detaliată a mecanismelor lor și a potențialelor modificări necesare pentru a adapta soluțiile în alte contexte, ne vom consolida capacitatea de a răspunde la astfel de urgențe. 

În contextul pandemiei de Covid-19, în care societatea noastră trebuie să se adapteze rapid la probleme precum întoarcerea unui număr mare de muncitori din vestul Europei și a integrării acestora pe piața muncii, sau impactul închiderii școlilor pe o perioada îndelungată asupra elevilor, este important sa ne gândim la ceea ce am învățat deja din alte contexte despre ce mecanisme sunt cele mai eficiente. La J-PAL Europe, obiectivul nostru este să pornim de la cele 80 de evaluări randomizate produse de cercetătorii din rețeaua J-PAL pentru a identifica mecanisme și lecții care să ajute la elaborarea unor programe la scară largă. Creăm parteneriate cu guverne și organizații europene atât pentru a lansa noi evaluări de impact cât și pentru a aplica ceea ce am învățat deja. Sperăm că informațiile prezentate în noua pagina Evidence in Europe vor fi un instrument util în proiectarea unei Europe mai incluzive pentru toți.

Authored By